Termenii definiți de lege

Cei 160 de termeni definiți în Anexa nr. 1, reproduși verbatim. Nu sunt explicațiile noastre — sunt definițiile legale, care se aplică peste tot în cod.

Confruntat cu Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 10 august 2026 la 11 septembrie 2026. Nicio rectificare găsită până la această dată, prin căutare pe legislatie.just.ro: pagina actului și fiecare Monitor Oficial, Partea I, apărut din 10 august 2026 (eratele nu sunt indexate acolo) — parcurs până la Partea I nr. 772 din 11 septembrie 2026; forma consolidată: nu există pe portal; fișa actului: „Nu exista actiuni suferite de acest act”.

A

Acoperiș: subansamblu funcțional-constructiv format din elemente de construcție și componente structurale și nestructurale, realizat cu scopul de a închide și proteja clădirea la partea ei superioară, peste ultimul nivel construit, împotriva acțiunilor factorilor de mediu Acoperișul poate fi realizat în pantă, cu versanți — tip șarpantă, sau poate fi realizat orizontal — tip terasă. Acoperișurile în pantă sunt realizate din învelitoare susținută de o structură de tip șarpantă.Se folosește în art. 284, art. 294, art. 299, art. 372, art. 406, art. 412Anexa nr. 1 · pag. 169
Acord unic: actul cu valoare de aviz conform, emis de Comisia de acord unic din subordinea arhitectului-șef, însumând avizele și acordurile favorabile exprimate prin fișele tehnice pentru utilitățile urbane, precum și cele privind prevenirea și stingerea incendiilor, apărarea civilă, protecția mediului și sănătatea oamenilor, obținute pe plan local prin grija autorităților locale În baza acordului unic se poate emite autorizația de construire/desființare.Se folosește în art. 83, art. 84, art. 85, art. 118, art. 121, art. 132, art. 133, art. 257, art. 262, art. 264 și în încă 14Anexa nr. 1 · pag. 169
Agrement tehnic în construcții: aprecierea tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare în conformitate cu cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor a unor produse sau seturi, care nu fac obiectul unei specificații tehniceSe folosește în art. 352, art. 379, art. 559, art. 561, art. 562, art. 563, art. 564, art. 565, art. 577Anexa nr. 1 · pag. 169
Aliniament: limita dintre proprietatea privată și domeniul publicSe folosește în art. 62, art. 64, art. 82, art. 164Anexa nr. 1 · pag. 169
Alinierea clădirilor: Linia pe care sunt dispuse fațadele clădirilor spre stradă și care poate coincide cu aliniamentul sau poate fi retrasă față de acesta, conform prevederilor regulamentului local de urbanism În cazul retragerii obligatorii a clădirilor față de aliniament, interspațiul dintre aliniament și alinierea clădirilor este non aedificandi, cu excepția împrejmuirilor, accesurilor, platformelor pentru colectarea deșeurilor și a teraselor ridicate cu cel mult 0,45 metri față de cota terenului din situația anterioară lucrărilor de terasament.Anexa nr. 1 · pag. 169
Anexe gospodărești: construcții definitive sau temporare situate în curtea gospodăriilor individuale care servesc activităților specifice și complementare locuirii În categoria anexelor gospodărești, de regulă, în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite, garaje, sere, solarii, piscine și alte construcții complementare locuirii.Se folosește în art. 267, art. 268, art. 279, art. 299, art. 301, art. 302, art. 349Anexa nr. 1 · pag. 169
Anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole: construcțiile provizorii cu regim de înălțime parter, în suprafață de maximum 200 mp, utilizate de lucrători agricoli, situate în zone izolate în extravilan, menite să adăpostească mașini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale În mediul rural, pot constitui anexe la exploatațiile agricole și spațiile provizorii pentru cazare temporară pe timpul campaniilor agricole.Se folosește în art. 301, art. 349Anexa nr. 1 · pag. 169
Aprobare: opțiunea forului deliberativ al autorităților competente de încuviințare a propunerilor cuprinse în documentațiile prezentate și susținute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabilSe folosește în art. 1, art. 7, art. 18, art. 20, art. 30, art. 31, art. 33, art. 34, art. 35, art. 38 și în încă 84Anexa nr. 1 · pag. 169
Așezare informală: grupare de minimum 3 unități destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile definite conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, și care nu au niciun drept de proprietate asupra imobilelor pe care le ocupăSe folosește în art. 104, art. 117, art. 118, art. 120, art. 127, art. 150, art. 576Anexa nr. 1 · pag. 169
Atic: element constructiv realizat deasupra cornișei unei clădiri, realizat de regulă în același plan cu fațada, având fie rol arhitectural, fie rol de mascare a podului, mansardei În cazul acoperișurilor tip terasă, aticul este parapetul terasei.Anexa nr. 1 · pag. 169
Autorități de supraveghere a pieței produselor pentru construcții: Autorități ale administrației publice centrale care răspund, potrivit legii, de controlul de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind calitatea în construcții și de supraveghere a pieței produselor pentru construcțiiAnexa nr. 1 · pag. 170
Aviz conform: opinia pe care entitatea care adoptă sau emite un act administrativ este obligată, potrivit legii, să o solicite unei anumite autorități publice și pe care, la emiterea actului, este obligată să o respecteSe folosește în art. 24, art. 28, art. 86, art. 262, art. 320, art. 349Anexa nr. 1 · pag. 169
Aviz de amplasare: aviz emis de către autoritatea administrației publice locale pentru stabilirea condițiilor de amplasare pe baza unor regulamente locale aprobate pentru construcții sau amenajări care nu fac obiectul autorizăriiSe folosește în art. 300, art. 346Anexa nr. 1 · pag. 169
Aviz integrat la nivel central/județean/local: aviz emis de către autoritatea competentă la nivel central/județean/local, pe baza analizei și semnării de către fiecare membru al comisiei naționale/județene/locale de avizare integrată a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism În cadrul avizului integrat sunt preluate condițiile specifice formulate de fiecare membru al comisiei, în baza analizei specifice domeniului.Anexa nr. 1 · pag. 169
Avizare: procedura de analiză și exprimare a punctului de vedere oficial al unei comisii tehnice din structura ministerelor, autorităților administrației publice locale, instituțiilor aflate în subordinea/sub autoritatea acestora ori a altor organisme centrale sau teritoriale desemnate, în raport cu competențele de avizare Avizarea se concretizează printr-un act, după caz, aviz favorabil, condiționat sau nefavorabil, cu caracter tehnic și obligatoriu.Se folosește în art. 1, art. 2, art. 7, art. 15, art. 31, art. 33, art. 34, art. 35, art. 51, art. 54 și în încă 58Anexa nr. 1 · pag. 169

B

Balcon: element arhitectural deschis, acoperit sau descoperit, realizat în consolă față de planul fațadei și care asigură comunicarea directă a spațiilor interioare ale unei clădiri cu cele exterioare În funcție de specificul zonei și numai dacă este specificat prin regulamentul local de urbanism se acceptă realizarea de balcoane în consola peste spațiul public al trotuarului. Parte interioară a unei săli de spectacol, de conferințe, așezată deasupra parterului.Anexa nr. 1 · pag. 170
Beneficiarul infrastructurii de transport de interes național: unitate aflată în subordinea/sub autoritatea ministerului responsabil în domeniul transporturilor, cu atribuții privind dezvoltarea și administrarea unei infrastructuri de transport de interes naționalAnexa nr. 1 · pag. 170
Bilanț teritorial: tabelul, prezentat în formă sintetică, în valori absolute și în procente, care prezintă împărțirea teritoriului unității administrativ-teritoriale în zone și subzone funcționale Bilanțul teritorial se întocmește în cadrul documentațiilor de urbanism și servește la stabilirea raportului dintre situația existentă și cea propusă a teritoriului.Se folosește în art. 164Anexa nr. 1 · pag. 170
Bovindou: fereastră de dimensiuni mari, proeminentă în planul fațadei, după un plan curb sau poligonal și facilitând astfel un unghi de vizibilitate mai mare asupra exteriorului În funcție de specificul zonei și numai dacă este specificat prin regulamentul local de urbanism se acceptă realizarea de bovindouri la etajele superioare ale clădirilor, în consola peste spațiul public al trotuarului.Anexa nr. 1 · pag. 170

C

Caracter de reglementare: însușirea unei documentații de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobate de a impune anumiți parametri soluțiilor promovate și/sau norme de implementare, cu caracter obligatoriu Caracterul de reglementare este specific documentațiilor de urbanism.Se folosește în art. 10, art. 14, art. 45Anexa nr. 1 · pag. 170
Caracter director: însușirea unei documentații de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților, prin coordonarea acțiunilor specifice Caracterul director este specific documentațiilor de amenajare a teritoriului.Se folosește în art. 10, art. 11, art. 12, art. 13, art. 32, art. 36, art. 37, art. 45, art. 194Anexa nr. 1 · pag. 170
Clădire: ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente acesteia Clădirea poate fi situată deasupra solului și/sau sub nivelul acestuia, poate avea una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, activități sportive, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, indiferent de materialele din care sunt construite.Se folosește în art. 46, art. 48, art. 49, art. 50, art. 62, art. 81, art. 82, art. 130, art. 134, art. 159 și în încă 61Anexa nr. 1 · pag. 170
Coamă: delimitarea aflată la cota superioară a acoperișurilor, orizontală, înclinată sau curbă, rezultată din terminația unui versant, intersecția a doi versanți sau a unui versant cu un element constructiv verticalSe folosește în art. 265, art. 294Anexa nr. 1 · pag. 170
Coeficientul de utilizare a terenului (CUT): CUT este indicatorul privind densitatea maximă a construirii stabilită în cadrul unei unități teritoriale de referință — UTR și este determinat prin raportul dintre suprafața construită desfășurată propusă și suprafața parcelei, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod. Valoarea maximă a CUT stabilită prin PUG pentru UTR-urile de referință poate fi modificată justificat, în limitele legii, numai prin elaborarea și aprobarea unei documentații de urbanism în condițiile prezentului cod. Valoarea CUT stabilită prin PUG pentru o UTR este o valoare maximală ce se poate atinge numai cu respectarea cumulativă a tuturor cerințelor de urbanism. Suprafața construită desfășurată luată în calcul la stabilirea CUT este suma suprafeței desfășurate a tuturor nivelurilor, măsurată la exteriorul închiderilor de fațadă din care se deduc: 1. suprafețele spațiilor cu înălțime liberă interioară mai mică de 1,80 m; 2. suprafețele aferente parcajelor amplasate la subsol sau la demisol, inclusiv rampele de acces, spațiile de manevră și anexele funcționale; 3. suprafețele aferente spațiilor tehnice necesare funcționării clădirilor amplasate la subsol; 4. suprafața desfășurată a etajului tehnic, cu condiția ca suprafața totală a acestuia să nu depășească 50% din suprafața ultimului nivel; 5. suprafețele destinate adăposturilor pentru protecție civilă; 6. suprafețele podurilor neamenajabile; 7. suprafețele curților interioare și a gangurilor de acces spre acestea; 8. suprafețele teraselor circulabile și necirculabile neacoperite și a copertinelor în consolă; 9. suprafețele amenajărilor exterioare de incintă, precum alei de acces pietonal sau carosabil, trotuare de protecție, scări exterioare de acces la nivelul parterului, demisolului și subsolului, scări deschise de incendiu; 10. suprafețele balcoanelor exterioare și logiilor deschise; 11. suprafețele piscinelor exterioare descoperite, a terenurilor de sport neacoperite; 12. suprafețele mobilierului urban, al pergolelor, rastelurilor de biciclete, împrejmuirilor; 13. suprafețele platformelor pentru colectarea deșeurilor, cu echipamentele aferente; 14. suprafețele stațiilor de încărcare electrice, panourilor fotovoltaice, precum și ale automatelor de plată.Se folosește în art. 62, art. 240, art. 252, art. 253, art. 314Anexa nr. 1 · pag. 170
Consolidare: întărirea capacității portante a oricărei componente structurale a unei clădiri cu scopul îmbunătățirii comportării structurii la diferite tipuri de acțiuni Dacă în cadrul lucrărilor de consolidare este necesară înlocuirea unor elemente constructive, acestea vor fi marcate expres ca desființate în documentația tehnică din autorizația de construire.Se folosește în art. 49, art. 130, art. 210, art. 224, art. 252, art. 259, art. 268, art. 283, art. 294, art. 332 și în încă 13Anexa nr. 1 · pag. 170
Construcție: clădire, lucrare de geniu civil sau lucrare specială de construcții, respectiv orice lucrare de inginerie civilă, inclusiv instalațiile și sistemele de instalații aferente, a cărei realizare constă în orice structură fixată în sau pe pământ, concepută și executată pentru îndeplinirea ori menținerea unor funcții tehnice, economice, sociale sau ecologice, indiferent de specificul, importanța, categoria și clasa de consecințe, exclusiv utilajele, echipamentele și instalațiile tehnologice și funcționale aferenteSe folosește în art. 1, art. 3, art. 9, art. 17, art. 19, art. 23, art. 24, art. 28, art. 29, art. 30 și în încă 357Anexa nr. 1 · pag. 171
Construcție cu caracter special: construcțiile, amenajările și instalațiile la obiective militare, precum și cele realizate în scopul îndeplinirii atribuțiilor specifice instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, deținute cu orice titlu de către acesteaSe folosește în art. 251, art. 253, art. 266, art. 302, art. 314, art. 346, art. 348, art. 520, art. 571Anexa nr. 1 · pag. 171
Construcție existentă: construcție pentru care a fost admisă recepția la terminarea lucrărilor sau construcție care a fost înscrisă în cartea funciară ca urmare a îndeplinirii termenelor de prescripțieSe folosește în art. 124, art. 143, art. 224, art. 246, art. 248, art. 252, art. 257, art. 261, art. 265, art. 274 și în încă 48Anexa nr. 1 · pag. 171
Construcție nefinalizată: construcție în diferite stadii de execuție pentru care au fost sistate execuția lucrărilor și recepția la terminarea lucrărilor și a cărei finalizare implică un rest de executat, fizic și valoricAnexa nr. 1 · pag. 171
Construcțiile temporare: construcție autorizată ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcțiunii adăpostite ori datorită cerințelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existență limitată, precizată și prin autorizația de construire De regulă, se realizează din materiale și alcătuiri care permit demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea inițială, respectiv confecții metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea, care sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcțiilor temporare fac parte: chioșcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe căile și în spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, copertine, pergole, cutii securizate destinate serviciilor de livrare, rulote comerciale ori altele asemenea.Se folosește în art. 367, art. 368Anexa nr. 1 · pag. 171
Continuități ecologice: zone forestiere cu o prezență lungă și neîntreruptă, aflată în continuitate, adesea asociate cu o biodiversitate ridicată și un habitat specializatSe folosește în art. 4, art. 6, art. 8, art. 177Anexa nr. 1 · pag. 171
Cornișă: element arhitectural în planul exterior superior al zidului unei construcții, fie ornamental, fie având rolul de a sprijini acoperișul și de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fațada clădirilorSe folosește în art. 46, art. 82, art. 314Anexa nr. 1 · pag. 171

D

Date spațiale: orice date având o legătură directă sau indirectă cu un amplasament ori cu un areal geografic specificSe folosește în art. 138, art. 150, art. 576Anexa nr. 1 · pag. 171
Demisol: nivel construit al construcției, având pardoseală situată sub nivelul terenului sau al carosabilului înconjurător cu cel mult jumătate din înălțimea lui liberă, dar nu mai puțin de o treime, astfel încât se pot include ferestre pe înălțimea supraterană a pereților exteriori În măsura în care construcția nu este bordată de o circulație carosabilă, cota pardoselii se va raporta la cota cea mai joasă a conturului exterior al nivelului proiectat pe terenul anterior sistematizării. Demisolul se include în numărul de niveluri supraterane ale clădirii. Demisolul poate adăposti și funcțiunea de locuințe, dacă se respectă condițiile normate specifice, inclusiv nivelul minim de însorire și iluminare.Se folosește în art. 294Anexa nr. 1 · pag. 171
Detalii de execuție: documentații cu caracter tehnic cuprinzând reprezentări grafice realizate la scările 1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau, după caz, la alte scări grafice, în funcție de necesitățile de redactare, precum și piese scrise pentru explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate în baza proiectului tehnic de execuție și cu respectarea strictă a prevederilor acestuia, care detaliază soluțiile tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte asemenea operațiuni privind părți/elemente de construcție ori de instalații aferente acesteia și care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuție, precum și legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale obiectivului de investițiiSe folosește în art. 278, art. 299, art. 423, art. 426, art. 428, art. 430, art. 445, art. 452, art. 476, art. 505 și în încă 2Anexa nr. 1 · pag. 171
Deviz general: document ce cuprinde evaluarea totalității cheltuielilor necesare realizării și punerii în funcțiune a întregului obiectiv de investiție, pentru obținere și amenajare teren, inclusiv exproprieri și desființări, proiectare, studii, verificare, asistență tehnică și dirigenție de șantier, execuție construcții și instalații, echipamente și dotări, efectuare de probe de laborator, încercări de laborator și pregătirea personalului, organizare de șantier, taxeSe folosește în art. 262, art. 263, art. 424, art. 502, art. 504, art. 508, art. 509, art. 547Anexa nr. 1 · pag. 171
Dezvoltare durabilă: satisfacerea necesităților prezentului, fără a se compromite dreptul generațiilor viitoare la existență și dezvoltareSe folosește în art. 1, art. 2, art. 3, art. 6, art. 7, art. 8, art. 9, art. 16, art. 19, art. 20 și în încă 38Anexa nr. 1 · pag. 171
Dezvoltare echilibrată: prevenirea constituirii de disparități teritoriale, diminuarea celor existente și limitarea diferențelor de dezvoltare teritorială, prin intermediul activităților de amenajare a teritoriului și urbanismSe folosește în art. 1, art. 2, art. 3, art. 5, art. 151Anexa nr. 1 · pag. 171
Diagnostic multicriterial integrat: partea componentă a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism care implică evaluarea și analiza unui set de criterii multiple pentru a determina starea actuală și nevoile unui anumit teritoriu sau unei anumite zone urbane. Aceasta se bazează pe colectarea și analiza datelor din surse diferite, cum ar fi date statistice, sondaje de opinie publică, informații geospațiale și alte surse relevante. Diagnosticul multicriterial integrat se concentrează pe identificarea problemelor și oportunităților de dezvoltare a teritoriului și oferă o bază solidă pentru dezvoltarea strategiilor de planificare urbană și a politicilor publice.Se folosește în art. 51, art. 54Anexa nr. 1 · pag. 172
Dispoziție de șantier: rectificare a documentației tehnice pe baza căreia autoritatea emitentă poate admite modificări locale ale soluțiilor tehnice din documentația tehnică autorizată, fără emiterea unei noi autorizații de construire, atunci când: a) nu se modifică funcțiunea consemnată în autorizația inițială; b) se asigură respectarea prevederilor avizelor/acordurilor/punctului de vedere al autorității competente pentru protecția mediului, precum și ale actului administrativ al acesteia, după caz, anexe la autorizația inițială; c) se asigură respectarea documentațiilor de urbanism în vigoare, respectiv a prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare; d) nu se modifică condițiile de amplasament, regimul de înălțime, POT, CUT, aliniament, distanțele minime față de limitele proprietății ori aspectul construcției; e) nu sunt periclitate rezistența și stabilitatea clădirilor învecinate; f) se asigură respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în domeniul securității la incendiu; g) se asigură economia de energie. Dispoziția de șantier se elaborează de către proiectantul lucrărilor, cu verificarea, în condițiile prezentului cod, a conținutului acesteia, precum și cu acordul scris al beneficiarului/investitorului/administratorului/managerului de proiect, după caz.Se folosește în art. 293, art. 426, art. 445, art. 521Anexa nr. 1 · pag. 172
Documentație tehnică: documentația incluzând toate actele, proiectele, avizele, acordurile, titlurile depuse de către titularul solicitării de autorizare către autoritățile emitente competente în vederea emiterii autorizației de construire, intervenție, amenajare sau desființareSe folosește în art. 34, art. 69, art. 85, art. 259, art. 265, art. 270, art. 276, art. 277, art. 293, art. 310 și în încă 15Anexa nr. 1 · pag. 172
Drept de execuție a lucrărilor de construcții: dreptul asupra construcției și/sau terenului care conferă titularului dreptul de a obține, potrivit legii, din partea autorității competente autorizația de construire/desființareAnexa nr. 1 · pag. 172
Drept de semnătură: dreptul care implică asumarea de către arhitect, conductor — arhitect, arhitect de interior sau urbanist a întregii responsabilități profesionale pentru studiile sau documentațiile tehnice pe care le coordonează, elaborează și semnează în condițiile legii. Dreptul de semnătură pentru proiectare în arhitectură se acordă de către Ordinul Arhitecților din România, în conformitate cu legislația în vigoare, și se atestă prin înregistrarea arhitectului beneficiar al dreptului în Tabloul Național al Arhitecților. Dreptul de semnătură pentru activitatea de planificare urbană și teritorială și de proiectare în urbanism se acordă de către Registrul Urbaniștilor din România, în conformitate cu legislația în vigoare, și se atestă prin înregistrarea specialistului în Tabloul Național al Urbaniștilor.Se folosește în art. 32, art. 33, art. 39, art. 54, art. 68, art. 138, art. 140, art. 141, art. 142, art. 144 și în încă 13Anexa nr. 1 · pag. 172
Drum privat: drum de utilitate privată dimensionat în conformitate cu prevederile regulamentelor de urbanism și normativelor în vigoare pentru a asigura circulația auto și pietonală în bune condiții și accesul mijloacelor de intervenție în situații de urgențăAnexa nr. 1 · pag. 172
Drum public: drum de utilitate publică și/sau de interes public destinat circulației rutiere și pietonale, în scopul satisfacerii cerințelor generale de transport ale economiei, ale populației și de apărare a țăriiSe folosește în art. 81, art. 159, art. 219, art. 320, art. 330, art. 373Anexa nr. 1 · pag. 172
Durabilitatea construcției: intervalul de timp în care construcția își păstrează toate caracteristicile funcționării normale a acesteiaAnexa nr. 1 · pag. 172

E

Economie circulară: model de producție și consum, care implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibilSe folosește în art. 7, art. 39, art. 368, art. 370, art. 394, art. 462Anexa nr. 1 · pag. 172
Edificabil: perimetrul rezultat ca urmare a limitelor și interdicțiilor de urbanism privind retragerile obligatorii, în cadrul căruia este posibilă amplasarea clădirilor. Interspațiul dintre edificabil și limita imobilului este zonă non aedificandi, cu excepția împrejmuirilor, accesurilor și a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 m față de cota terenului din situația anterioară lucrărilor de terasamentSe folosește în art. 81, art. 170, art. 253, art. 346Anexa nr. 1 · pag. 172
Etaj: spațiul cuprins între două planșee consecutive supraterane ale construcțieiSe folosește în art. 301, art. 323Anexa nr. 1 · pag. 172

F

Fază determinantă: stadiul fizic la care o lucrare de construcții, odată ajunsă, nu mai poate continua fără acceptul scris al beneficiarului, proiectantului și executantului lucrărilor de construire, stabilit de proiectant prin programul de controlAnexa nr. 1 · pag. 172
Forța de muncă: în execuția lucrărilor de construcții este implicată forță de muncă necalificată și calificată, calificarea personalului făcându-se la locul de muncă și/ sau prin cursuri de formare profesională, în condițiile legiiSe folosește în art. 543, art. 555Anexa nr. 1 · pag. 172
Furnizorul: persoana care asigură livrarea de materiale, sisteme constructive prefabricate, utilaje și echipamente necesare realizării lucrării și, după caz, montarea acestora În funcție de complexitatea serviciilor pe care le prestează, furnizorul poate fi: furnizor general sau furnizor de specialitate.Se folosește în art. 412, art. 548Anexa nr. 1 · pag. 172

G

Geoportal INSPIRE: pagină de internet sau un echivalent care permite accesul la servicii de realizare, operare și întreținere de seturi și servicii de date spațiale pentru care au fost create metadate, definite conform legii specialeSe folosește în art. 110Anexa nr. 1 · pag. 173
GIS: sistem informațional geografic, alcătuit din instrumente pentru colectarea, stocarea, editarea, caracterizarea, vizualizarea, analizarea, publicarea și descărcarea seturilor de date georeferențiateAnexa nr. 1 · pag. 173
Gospodărie rurală: ansamblu specific rural format dintr-o locuință unifamilială, anexele gospodărești ale acesteia, curtea și grădina aferente, poziționate cu încadrarea în specificul arhitectural rural al zonei În cadrul prezentului cod, locuința unifamilială aferentă unei gospodării rurale reprezintă o construcție cu un regim de înălțime de maxim P + M și o suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp, respectiv anexele gospodărești care au un gabarit subordonat acesteia, amplasate pe o parcelă cu o suprafață de minimum 1.000 mp situată în mediul rural.Anexa nr. 1 · pag. 173

I

Indicatori urbanistici: instrumentele urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectării și al dezvoltării durabile a zonelor urbane, respectiv POT, CUT și regimul de înălțime — detalierea numărului de niveluri subterane și supraterane și a înălțimii maxime admise la cornișă — sau limita superioară a parapetului terasei Dacă o construcție nouă este edificată pe un teren care conține o construcție care nu este destinată demolării, indicatorii urbanistici se determină prin adăugarea suprafeței construite/suprafeței construite desfășurate a construcției existente la cele ale construcției propuse. Dacă o construcție nouă este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului inițial, prin adăugarea suprafeței construite/suprafeței construite desfășurate a construcției existente la cele ale construcției propuse. În cazul lucrărilor de renovare energetică a clădirilor existente, dacă în urma acțiunii de reabilitare a anvelopei prin adăugarea materialelor termoizolante sau termosistemelor se depășesc indicatorii urbanistici admiși, nu sunt necesare elaborarea și aprobarea unei documentații de tip PUZ.Se folosește în art. 46, art. 60, art. 63, art. 66, art. 69, art. 82, art. 144, art. 222, art. 250, art. 263Anexa nr. 1 · pag. 173
Infrastructura de transport de interes național: totalitatea construcțiilor — lucrări inginerești și clădiri, instalații și echipamente, alte amenajări necesare desfășurării în condiții de siguranță a transportului de mărfuri și/sau persoane și care constituie rețeaua de transport de interes naționalSe folosește în art. 34, art. 46, art. 62, art. 88, art. 91, art. 150, art. 159, art. 165, art. 253, art. 256 și în încă 26Anexa nr. 1 · pag. 173
Infrastructura națională pentru informații spațiale în România (INIS): geoportalul prin care România contribuie la realizarea Infrastructurii pentru informații spațiale în Uniunea Europeană — INSPIRESe folosește în art. 4Anexa nr. 1 · pag. 173
Infrastructura verde-albastră: rețea verde ce conține suprafețe de teren — păduri, pajiști, parcuri, grădini, fâșii continue verzi, grădini, acoperișuri verzi, și albastră ce conține ape — piscine, iazuri, bazine artificiale, cursuri naturale de apă, planificată și alcătuită din suprafețe naturale și seminaturale care îmbunătățesc condițiile de mediu și furnizează o gamă variată de servicii ecosistemice, precum purificarea apei, calitatea aerului, spații pentru recreere, îmbunătățirea climatuluiAnexa nr. 1 · pag. 173
Instalații aferente construcțiilor: totalitatea echipamentelor care asigură utilitățile necesare funcționării construcțiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la branșament/racord la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcție Instalațiile aferente construcțiilor se autorizează împreună cu acestea sau, după caz, separat.Se folosește în art. 246, art. 366, art. 368, art. 382, art. 386, art. 433, art. 435, art. 439, art. 445, art. 447Anexa nr. 1 · pag. 173
Interdicție de construire non aedificandi: regulă urbanistică potrivit căreia, într-o zonă strict delimitată, din rațiuni de dezvoltare urbanistică durabilă, este interzisă emiterea de autorizații de construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de funcțiunea propusăAnexa nr. 1 · pag. 173
Intervenții de arhitectură de interior: reprezintă acele intervenții realizate în spațiile interioare ale unei clădiri, respectiv spații închise perimetral cu pereți și acoperite cu planșee, șarpantă sau alte sisteme de acoperireSe folosește în art. 282Anexa nr. 1 · pag. 173
Împrejmuiri: construcțiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafețe, arii sau parcele asupra cărora există forme de proprietate, executate pentru protecție împotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale: beton, cărămidă, piatră, lemn, metal, inclusiv sârmă ghimpată întinsă pe bulumaci ori prin plantații specificeSe folosește în art. 250, art. 252, art. 265, art. 267, art. 268, art. 284, art. 289, art. 291, art. 294, art. 299 și în încă 1Anexa nr. 1 · pag. 173
Înălțimea clădirii: dimensiune în planul fațadei ce se măsoară în metri, de la nivelul terenului natural existent, anterior lucrărilor de sistematizare, din punctul cel mai de jos al acestuia până la nivelul streșinii/cornișei sau până la cel mai înalt element constructiv, după caz Înălțimea clădirii poate fi: 1. înălțimea totală, măsurată până la cel mai înalt element al clădirii, respectiv coama acoperișului în pantă sau elementele constructive care depășesc nivelul acoperișului orizontal, respectiv terasei clădirii în cauză. Sunt excluse echipamentele de comunicații de tipul antenelor, coșurile de fum sau elemente singulare cu caracter decorativ; 2. înălțimea fațadei care este măsurată până la nivelul streșinii/cornișei în cazul acoperișului în pantă sau până la nivelul superior al aticului/cornișei în cazul acoperișului orizontal/în terasă.Se folosește în art. 177Anexa nr. 1 · pag. 173

L

Linia de coastă: limita rezultată prin unirea punctelor în care apa este în contact cu uscatulSe folosește în art. 200Anexa nr. 1 · pag. 174
Linia de țărm: granița naturală de nisip, pietriș, roci, stânci, păpuriș, mlaștină sau zone umede la țărmul mării, aflate în spatele liniei de coastă, în direcția uscatului sau la baza falezeiAnexa nr. 1 · pag. 174
Localitate: formă de așezare stabilă a populației în teritoriu, alcătuind un nucleu de viață umană, cu structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție de specificul activităților de producție dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ-teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului construit, gradul de dotare social-culturală și de echipare tehnico-edilitarăSe folosește în art. 4, art. 6, art. 9, art. 12, art. 16, art. 22, art. 27, art. 32, art. 46, art. 47 și în încă 43Anexa nr. 1 · pag. 174
Localitate rurală — sat: localitate în care: a) majoritatea forței de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit, oferind un mod specific și viabil de viață locuitorilor săi, și care prin politicile de modernizare își va păstra și în perspectivă specificul rural; b) majoritatea forței de muncă se află în alte domenii decât cele agricole, silvice, piscicole, dar care oferă în prezent o dotare insuficientă necesară în vederea declarării ei ca oraș și care, prin politicile de echipare și de modernizare, va putea evolua spre localitățile de tip urban.Anexa nr. 1 · pag. 174
Localitate urbană: localitate în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în activități neagricole, cu un nivel diversificat de dotare și echipare, exercitând o influență socioeconomică constantă și semnificativă asupra zonei înconjurătoareSe folosește în art. 4, art. 9, art. 27, art. 46, art. 149, art. 150, art. 323, art. 493Anexa nr. 1 · pag. 174
Logia: spațiu deschis și acoperit, situat la un etaj superior, obținut prin retragerea în raport cu planul fațadei și oferind o bună perspectivă asupra cadrului ambient, cu funcție de agrement în continuarea spațiilor interioare În arhitectura veche românească corespunde cerdacurilor și foișoarelor.Anexa nr. 1 · pag. 174
Lucarnă: fereastră de dimensiuni mici, verticală, amenajată în acoperișurile clădirilorAnexa nr. 1 · pag. 174
Lucrări de construcții: operațiunile specifice prin care se realizează lucrări de construire și/sau lucrări de desființareSe folosește în art. 24, art. 28, art. 61, art. 76, art. 95, art. 118, art. 125, art. 138, art. 139, art. 143 și în încă 74Anexa nr. 1 · pag. 174
Lucrări de desființare: lucrări care presupun operații de demolare, desfacere, dezmembrare sau distrugere parțială sau totală a unei construcții sau a unui grup de construcții și instalațiilor aferente construcțiilor, a instalațiilor și utilajelor tehnologice, inclusiv elementelor de construcții de susținere a acestora, închiderea de cariere și exploatări de suprafață și subterane, urmând dezafectării acestora, în vederea inițierii unor lucrări de intervenție pentru renovare/refuncționalizare sau în vederea eliberării complete a terenului pentru o altă folosințăSe folosește în art. 130, art. 143, art. 245, art. 246, art. 248, art. 249, art. 250, art. 252, art. 273, art. 274 și în încă 18Anexa nr. 1 · pag. 174
Lucrări publice: acele investiții în lucrări de construcții noi sau de intervenții la construcții existente, precum și construcții inginerești care îndeplinesc cel puțin unul din următoarele criterii: a) cheltuielile necesare realizării obiectivului de investiții se finanțează total sau parțial din fonduri publice; b) beneficiarul lucrărilor sau titularul autorizației de construire sau de desființare este autoritate, instituție publică sau entitate aflată sub control public; c) termenul construcție include atât clădirile civile și industriale, cât și construcțiile inginerești, infrastructurile tehnico-edilitare, de transport, energetice, hidrotehnice, agricole sau de protecție a mediului, precum și instalațiile aferente acestora. Prin lucrări asimilate lucrărilor publice se înțelege acele activități de proiectare, construire, reabilitare, modernizare, extindere, restaurare sau întreținere a construcțiilor realizate de persoane fizice sau juridice de drept privat, finanțate integral sau parțial din fonduri publice, inclusiv fonduri europene nerambursabile, care sunt destinate furnizării unui serviciu public.Se folosește în art. 78, art. 177, art. 294, art. 316, art. 423, art. 476, art. 576, art. 584Anexa nr. 1 · pag. 174
Lucrările de întreținere curentă și periodică la infrastructura de transport: lucrări de întreținere periodică și reparații curente care nu necesită proiect și deviz general, care se execută periodic sau permanent la elementele constructive care au perioada de serviciu mai mică decât toată durata normată de exploatare a construcției, în vederea menținerii construcțiilor, instalațiilor în condiții tehnice corespunzătoare desfășurării continue, confortabile și în deplină siguranță a circulației, la nivelul traficului de perspectivă prevăzut în proiect Durata normată de exploatare a construcției este considerată perioada de la darea în exploatare a unei construcții noi până la prima reparație capitală, reabilitare, modernizare sau dintre două reparații capitale, reabilitări, modernizări.Anexa nr. 1 · pag. 174
Lucrările de mentenanță a infrastructurii de transport feroviar: lucrări cu caracter de intervenție care vizează întreținerea și/sau repararea infrastructurii de transport feroviar în vederea păstrării stării și a capacității infrastructurii existente și care cuprind: a) lucrările de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii, respectiv ansamblul șină-traversă, aparatele de cale, elementele de prindere și piatră spartă, elementele trecerilor la nivel, care se execută pe același amplasament, fără a modifica poziția căii în plan; b) lucrările de înlocuire a elementelor instalațiilor feroviare specifice de semnalizare, siguranță, comunicații electronice sau tehnologice, cum ar fi, fără a se limita la: (i) instalațiile fixe de siguranță și conducere operativă a circulației feroviare, aferente liniilor de cale ferată aparținând infrastructurii feroviare publice; (ii) echipamentele și instalațiile de siguranță a circulației și a activității de manevră din triajele de rețea ale căii ferate; (iii) rețele fixe de comunicații electronice feroviare; (iv) instalații fixe de tracțiune electrică, respectiv energoalimentare, linie de contact, protecția instalațiilor din cale și vecinătate.Anexa nr. 1 · pag. 174

M

Macrozonele de urbanizare: delimitări teritoriale cu caracter strategic, stabilite la nivelul teritoriului extravilan, prin documentații de urbanism, având rolul de a orienta și coordona dezvoltarea urbană viitoare, prin indicarea ariilor în care extinderea intravilanului se poate realiza, în condiții controlate și etapizateAnexa nr. 1 · pag. 175
Mansardă: spațiu funcțional construit sau amenajat în volumul acoperișului construcției, deasupra ultimului planșeu al clădirii și care asigură respectarea cerințelor de siguranță, protecție și confort corespunzătoare utilizării specifice Înălțimea liberă a suprafețelor considerate utile ale mansardei este de 1,90 m, determinând și calculul suprafeței utile a mansardei. Mansarda astfel amenajată intră în numărul de niveluri al construcției, iar suprafața desfășurată utilă intră în calculul CUT. În cazul în care, în urma acțiunii de mansardare a unui pod existent fără modificarea geometriei, se depășește indicatorul CUT admis, nu este necesară elaborarea și aprobarea unei documentații de tip PUZ. Mansarda poate fi realizată și prin conceperea unui spațiu mansardat la clădiri existente, modificând parțial sau total acoperișul șarpantă sau prin adăugarea unui singur nivel, mansardat, deasupra unei terase existente. Mansarda astfel amenajată intră în numărul de niveluri al construcției, iar suprafața desfășurată utilă intră în calculul CUT. Intervenția de supraetajare prin mansardare se efectuează numai în urma obținerii unei autorizații de construire. Mansarda poate fi realizată prin proiectarea și executarea mansardelor odată cu clădirea. Operațiunea de prevedere de mansarde noi sau de extindere prin mansardare se poate realiza numai acolo unde regulamentul local de urbanism o permite.Se folosește în art. 294, art. 372Anexa nr. 1 · pag. 175
Manual de utilizare — caiet de sarcini de exploatare: documentul care stabilește cerințele minime și obligațiile privind exploatarea construcției în condiții care să asigure cerințele funcționale ale construcției pe toată durata de exploatare a acesteiaAnexa nr. 1 · pag. 175
Mezanin: nivel situat între parter și primul etaj care se deosebește de celelalte prin înălțime mai mică și prin lipsa balcoanelor sau a logiilor Mezaninul se ia în calculul CUT și la numărul de niveluri.Anexa nr. 1 · pag. 175
Mobilier urban: elementele funcționale și/sau decorative amplasate în spațiile publice care, prin alcătuire, aspect, amplasare, conferă personalitate aparte zonei sau localității Prin natura lor, piesele de mobilier urban sunt asimilate construcțiilor, dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol, respectiv fundații, platforme de beton, racorduri la utilități urbane, cu excepția energiei electrice, necesitând emiterea autorizației de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bănci, bazine, fântâni arteziene sau decorative, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice și altele asemenea.Se folosește în art. 252Anexa nr. 1 · pag. 175
Modificare de temă: orice schimbare inițiată de către beneficiar care are în vedere funcțiunile și/sau capacitățile funcționale caracteristice, volumetria autorizată și/sau de amplasament și alte asemenea cerințe care au fundamentat elaborarea proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desființare, care a stat la baza emiterii autorizației de construire și care modifică parametrii urbanistici ai proiectului autorizatSe folosește în art. 293, art. 329Anexa nr. 1 · pag. 175
Monumente de for public: bunuri imobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, construcții sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ, comemorativ și de semnal, amplasate în spații publice, într-o zonă de protecție, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritorialeSe folosește în art. 241, art. 269Anexa nr. 1 · pag. 175

N

Nivel: spațiul cuprins între două planșee consecutive ale unei construcții, subteran sau suprateranSe folosește în art. 5, art. 7, art. 8, art. 9, art. 10, art. 13, art. 14, art. 15, art. 16, art. 19 și în încă 168Anexa nr. 1 · pag. 175
Nivel tehnic: spațiu special construit în care sunt amplasate exclusiv instalații, echipamente, utilaje și/sau aparatură aferentă acestora, pentru funcționarea optimă a imobilului în raport cu destinația acestuia În funcție de amplasarea nivelului tehnic, el poate fi suprateran sau subteran. Înălțimea liberă admisă a nivelului tehnic suprateran este de maximum 2 m. Nivelul tehnic se adaugă sau nu la numărul maxim de niveluri al clădirii, în funcție de specificația din regulamentul local de urbanism. Suprafața desfășurată a nivelului tehnic nu intră în calculul CUT, cu condiția ca suprafața totală a acestuia să nu depășească 50% din suprafața ultimului nivel, în cazul etajului tehnic. Se interzice transformarea parțială sau totală a suprafețelor aferente nivelului tehnic în locuințe, spații de birouri, spații pentru activități profesionale, comerciale, artizanale, industriale ori altă funcțiune, fără obținerea unei noi autorizații de construire.Se folosește în art. 39, art. 423Anexa nr. 1 · pag. 175

O

Obiect de investiții: parte a obiectivului de investiții, cu funcționalitate distinctă în cadrul ansamblului acestuiaSe folosește în art. 490, art. 547Anexa nr. 1 · pag. 175
Obiectiv de investiții: rezultatul scontat la investirea de capital pe timp limitat, ca urmare a realizării unuia sau mai multor obiecte de investiții, situate pe un amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea cerințelor formulate de dezvoltator; în sintagma „obiectiv de investiții” se cuprind, după caz, obiectivul nou de investiții, obiectivul mixt de investiții sau intervenția la construcție existentă.Se folosește în art. 68, art. 81, art. 82, art. 152, art. 248, art. 250, art. 252, art. 257, art. 259, art. 262 și în încă 50Anexa nr. 1 · pag. 175
Oraș polarizator: oraș în jurul căruia se formează o zonă periurbană, influențând în mod direct evoluția localităților vecine, fiind unitatea administrativ-teritorială cea mai dezvoltată din cadrul zonei periurbane din perspectiva activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turismSe folosește în art. 124Anexa nr. 1 · pag. 176
Orașul de 15 minute: Conceptul de „model urban de proximitate” definește calitatea vieții urbane invers proporțională cu timpul investit în transport/navetism și pledează pentru o configurație urbană care urmărește componente precum proximitatea, diversitatea și densitatea, în care locuitorii să poată accesa, în nu mai mult de 15 minute pe jos sau cu bicicleta, șapte funcții sociale urbane esențiale pentru a susține o viață urbană decentă: locuința, munca, comerțul, asistența medicală, educația, spațiile verzi și divertismentul.Se folosește în art. 9Anexa nr. 1 · pag. 176
Organism de evaluare a conformității produselor pentru construcții: organism care evaluează produsele pentru construcții în conformitate cu o specificație tehnică nearmonizată și care emite certificate de conformitate sau rapoarte de încercări, cu respectarea cerințelor acelei specificației tehniceAnexa nr. 1 · pag. 176
Organism de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții: organism de certificare a produsului, organism de certificare a controlului producției în fabrică sau laborator notificat conform cap. VII din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 care evaluează performanța produsului pentru construcții și verifică constanța performanței acestuia potrivit unei specificații tehnice armonizateSe folosește în art. 464, art. 564Anexa nr. 1 · pag. 176
Organizare de șantier: totalitatea amenajărilor, construcțiilor, instalațiilor, spațiilor, obiectelor și a cheltuielilor necesare creării condițiilor pentru folosirea eficientă a fondurilor fixe, asigurarea utilităților necesare personalului și dotarea unităților de construcții-montaj, în scopul derulării în mod planificat, în termen și eficient a activităților ce fac obiectul contractului de execuțieSe folosește în art. 263, art. 291, art. 329, art. 353, art. 357, art. 371, art. 408, art. 516, art. 517, art. 549Anexa nr. 1 · pag. 176

P

Parcaj subteran: construcție cu unul sau mai multe niveluri, dispusă sub nivelul terenului și destinată parcării vehiculelor Parcajele subterane pot fi închise cu pereți perimetrali și planșee sau deschise perimetral.Anexa nr. 1 · pag. 176
Parter: nivelul clădirii care asigură accesul principal în clădire dintr-o circulație publică sau de la nivelul terenului amenajat, fiind de regulă cel mai de jos nivel suprateran al clădirii sau primul nivel de deasupra subsolului/demisolului Este nivelul numit convențional cota zero, cotat ±0,00, față de care se desfășoară nivelurile superioare și inferioare ale clădirii, indiferent de funcțiunea și utilizarea acestora.Se folosește în art. 279, art. 294, art. 299, art. 301, art. 323, art. 325Anexa nr. 1 · pag. 176
Patrimoniu arheologic: ansamblul bunurilor arheologice care este format din: 1. siturile arheologice înscrise în Repertoriul arheologic național, cu excepția celor distruse ori dispărute, și siturile clasate în Lista monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: așezări, necropole, structuri, construcții, grupuri de clădiri, precum și terenurile cu potențial arheologic reperat, definite conform legii; 2. bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestărilor umane, împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite.Se folosește în art. 46, art. 186, art. 190, art. 241Anexa nr. 1 · pag. 176
Patrimoniu natural: ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural, ale căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă, peisagistică și recreativă au o semnificație relevantă sub aspectul conservării diversității biologice floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunăstare, cultură și civilizație ale generațiilor prezente și viitoareSe folosește în art. 3, art. 32, art. 37, art. 46, art. 113, art. 124, art. 148, art. 154, art. 194, art. 370Anexa nr. 1 · pag. 176
Pergolă: construcție ușoară într-un parc, grădină sau amenajată pe terasa unei clădiri, formată dintr-o rețea de grinzi și elemente verticale de susținere, din lemn sau metal, pe care se ridică plante agățătoare sau care sunt acoperite cu copertine ușoare retractabile Suprafețele pergolelor nu intră în calculul CUT și POT, cu excepția situației în care prin regulamentul local de urbanism se prevede altfel.Se folosește în art. 294, art. 299Anexa nr. 1 · pag. 176
Plajă: porțiune de teren cu pantă înclinată spre nivelul apei, situată în lungul țărmurilor marine sau lacustre, formată în sectoarele litorale prin depuneri de nisipuri și pietrișuriSe folosește în art. 104Anexa nr. 1 · pag. 176
Plan de management al ariei naturale protejate: documentul care descrie și evaluează situația prezentă a ariei naturale protejate, definește obiectivele, precizează acțiunile de conservare necesare și reglementează activitățile care se pot desfășura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de managementSe folosește în art. 190Anexa nr. 1 · pag. 176
Pod (ca element arhitectural): spațiu circulabil sau necirculabil cuprins între ultimul planșeu al clădirii și acoperiș, care nu include alte funcțiuni în afară de cea de depozitare Acesta are, pe mai mult de 75% din suprafață, fie o înălțime maximă liberă mai mică de 1,90 m, fie nu are amenajat un acces permanent prin intermediul unei scări fixe. Podul nu este inclus în numărul de niveluri și suprafața sa nu se ia în calculul CUT.Anexa nr. 1 · pag. 176
Procent de ocupare a terenului (POT): raportul dintre suprafața construită a clădirii și suprafața parcelei, exprimată procentual La determinarea procentului de ocupare a terenului, suprafața construită luată în calcul reprezintă proiecția pe sol a volumului construcției, respectiv amprenta edificată la nivelul solului, și, după caz, proiecția pe sol a elementelor construite care depășesc această amprentă, inclusiv etajele în consolă, balcoanele și alte elemente constructive permanente: 1. suprafețele teraselor descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, platformelor, scărilor exterioare de acces la nivelul parterului, demisolului și subsolului, scărilor deschise de incendiu; 2. suprafețele amenajărilor exterioare de incintă, precum alei de acces pietonal sau carosabil, trotuare de protecție, parcaje amenajate la nivelul solului, neacoperite, curți interioare; 3. suprafețele piscinelor exterioare neacoperite și a terenurilor de sport neacoperite; 4. suprafețele locurilor de joacă, cu echipamentele aferente; 5. suprafețele mobilierului urban, ale pergolelor, copertinelor în consolă, rastelurilor de biciclete, împrejmuirilor; 6. suprafețele platformelor pentru colectarea deșeurilor, cu echipamentele aferente; 7. suprafețele stațiilor de încărcare electrice, panourilor fotovoltaice, ale automatelor de plată; 8. suprafețele ocupate de construcții temporare (food truck etc.) pe o perioadă de maximum 6 luni. La calculul procentului de ocupare a terenului pentru amenajări de spații verzi, suprafața construită include amprenta edificată la nivelul solului a construcțiilor, instalațiilor, platformelor, precum și circulațiilor carosabile și pietonale.Se folosește în art. 62, art. 253, art. 314Anexa nr. 1 · pag. 177
Proces-verbal de recepție la terminarea lucrării: actul prin care dezvoltatorul/beneficiarul preia lucrarea și certifică faptul că executantul lucrărilor de construire și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuțieSe folosește în art. 280, art. 334, art. 352, art. 531Anexa nr. 1 · pag. 177
Proces-verbal de recepție parțială: actul prin care dezvoltatorul/beneficiarul, în cazul lucrărilor inginerești și pentru cel puțin un tronson, în cazul clădirilor, preia părți/obiecte/sectoare/tronsoane din/de construcție, incluse în autorizația de construire/desființare, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional Procesul-verbal de recepție parțială poate fi proces-verbal de recepție parțială la terminarea lucrărilor și proces-verbal de recepție parțială finalăSe folosește în art. 280Anexa nr. 1 · pag. 177
Proces-verbal de recepție pe stadiu fizic de execuție: actul prin care dezvoltatorul sau beneficiarul, după caz, în condiții motivate, preia de la executantul lucrărilor de construire parte din construcții într-un anumit stadiu fizic de execuție, care nu îndeplinește condițiile pentru recepția parțialăSe folosește în art. 527Anexa nr. 1 · pag. 177
Programul de control: componentă a proiectului prin care sunt stabilite etapele de verificare pe domenii și categorii de lucrări în acord cu reglementările tehnice specifice, inclusiv fazele determinante, necesare asigurării realizării cerințelor specificateSe folosește în art. 520Anexa nr. 1 · pag. 177
Proiect pentru autorizarea construirii (PAC): proiectul realizat în vederea emiterii autorizației de construire, elaborat de colective tehnice de specialitate în funcție de specificul lucrării, însușit și semnat de cadre tehnice cu pregătire superioară din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor pentru construcții Se interzice însușirea proiectelor de către alte persoane decât cele care le-au elaborat.Se folosește în art. 249, art. 257, art. 262, art. 264, art. 265, art. 268, art. 275, art. 282, art. 289, art. 317 și în încă 10Anexa nr. 1 · pag. 177
Proiect pentru autorizarea desființării (PAD): proiectul realizat în vederea emiterii autorizației de desființare, denumit în continuare PAD, elaborat de colective tehnice de specialitate în funcție de specificul lucrării, însușit și semnat de cadre tehnice cu pregătire superioară din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor pentru construcțiiSe folosește în art. 289, art. 302Anexa nr. 1 · pag. 177
Proiect real executat (as-built): proiect tehnic de execuție actualizat la data finalizării lucrărilorSe folosește în art. 280, art. 445, art. 528, art. 554Anexa nr. 1 · pag. 177
Proiect tehnic de execuție: documentația tehnico-economică, respectiv piese scrise și desenate, elaborată în condițiile legii, care dezvoltă PAC, cu respectarea condițiilor impuse prin autorizația de construire, precum și prin avizele, acordurile și actul administrativ al autorității publice competente pentru protecția mediului, anexe la autorizația de construire Proiectul tehnic de execuție cuprinde soluțiile tehnice și economice de realizare a obiectivului de investiții, pe baza căruia se execută lucrările de construcții autorizate.Se folosește în art. 246, art. 264, art. 265, art. 266, art. 276, art. 277, art. 278, art. 280, art. 286, art. 288 și în încă 31Anexa nr. 1 · pag. 177
Punctul de vedere al autorității publice competente pentru protecția mediului: documentul emis de autoritatea publică competentă pentru protecția mediului după etapa de evaluare inițială, respectiv după etapa de încadrare a investiției în procedura de evaluare a impactului asupra mediuluiAnexa nr. 1 · pag. 177

R

Recepția parțială a lucrărilor autorizate: recepția realizată pentru părți/obiecte/sectoare/tronsoane din/de construcție, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic și funcțional Aceasta se poate efectua doar în cazul lucrărilor inginerești și doar pentru cel puțin un tronson, în cazul clădirilor. Aceasta se realizează în două etape, după cum urmează: 1) recepția parțială la terminarea lucrărilor; 2) recepția parțială finală.Anexa nr. 1 · pag. 177
Recepția pe stadiu fizic de execuție: preluarea de către beneficiar/investitor de la executantul lucrărilor de construire a unei părți din construcții într-un anumit stadiu fizic de execuție a construcției, pe bază de proces-verbal de recepție pe stadiu fizic de execuțieSe folosește în art. 527Anexa nr. 1 · pag. 178
Regimul de înălțime: numărul maxim de niveluri supraterane convenționale pe care o clădire le are sau le va avea după edificare, numerotate începând cu nivelul parterului, respectiv cota zero Din regimul de înălțime fac parte și demisolul, mansarda și etajul tehnic amplasat deasupra ultimului nivel funcțional. Regimul de înălțime reprezintă element obligatoriu de reglementare în documentațiile de urbanism și se poate stabili ca valoare maximală sau minimală.Se folosește în art. 82, art. 314, art. 357Anexa nr. 1 · pag. 178
Reparație capitală: complexul de lucrări ce se execută asupra construcțiilor, după expirarea fiecărui ciclu de funcționare prevăzut în normativele tehnice, și care au drept scop să asigure menținerea caracteristicilor tehnico-economice ale acestora pe întreaga durată normată Refacerea sau înnoirea tuturor componentelor esențiale degradate ale unei clădiri pentru a se asigura un nivel al funcțiunii similar celui anterior degradăriiSe folosește în art. 372, art. 373, art. 374Anexa nr. 1 · pag. 178
Reparații curente: lucrările de întreținere la clădiri și construcții existente reprezintă ansamblul de operații, respectiv zugrăvire, vopsire, repararea unor părți neînsemnate ce se realizează la o construcție existentă pentru a asigura continuitatea folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide și prelungirea duratei de funcționareSe folosește în art. 285, art. 294, art. 299, art. 326, art. 341, art. 372, art. 373, art. 420, art. 492, art. 533 și în încă 2Anexa nr. 1 · pag. 178
Resurse naturale: elemente geomorfologice, de climă, de floră și de faună, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale și alți factoriSe folosește în art. 7, art. 8, art. 22, art. 25, art. 28, art. 184, art. 199, art. 372, art. 386, art. 403Anexa nr. 1 · pag. 178
Resurse turistice: componente ale mediului natural și antropic care, prin calitățile și specificul lor, sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecție integrală. Resursele turistice pot fi naturale și antropiceSe folosește în art. 22, art. 28Anexa nr. 1 · pag. 178
Reziliența construcției: capacitatea construcției de a rezista și de a suferi consecințe reduse în urma unor evenimente adverseSe folosește în art. 384Anexa nr. 1 · pag. 178
Risc: estimare matematică a probabilității producerii de pierderi umane și materiale pe o perioadă de referință viitoare și într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastruSe folosește în art. 8, art. 21, art. 31, art. 32, art. 34, art. 46, art. 47, art. 55, art. 104, art. 105 și în încă 48Anexa nr. 1 · pag. 178

S

Servitute aeronautică: condiții, restricții, obligații impuse de reglementările naționale, europene și/sau internaționale în interesul siguranței zboruluiSe folosește în art. 34, art. 184, art. 350Anexa nr. 1 · pag. 178
Situație de lucrări: documentul întocmit de executantul lucrărilor de construire, verificat de dirigintele de șantier și însușit de beneficiar prin care se atestă și se încasează producția de lucrări executateAnexa nr. 1 · pag. 178
SNAOPSN: reprezintă sintagma Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, din care fac parte Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, prin structuri interne specializate, precum și Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme SpecialeSe folosește în art. 51, art. 57, art. 59, art. 60, art. 61, art. 76, art. 84, art. 85, art. 86, art. 88 și în încă 29Anexa nr. 1 · pag. 178
Spațiu tehnic: spațiu amenajat construit în care sunt amplasate instalații, echipamente și utilaje și/sau aparatură aferentă acestora pentru funcționarea optimă a imobilului în raport cu destinația acestuiaSe folosește în art. 509Anexa nr. 1 · pag. 178
Stațiune balneară: localitatea sau/și arealul care dispune de resurse de substanțe minerale, științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalații specifice pentru cură și care are o organizare ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții corespunzătoareAnexa nr. 1 · pag. 178
Stațiune turistică: localitate sau parte a unei localități cu funcții turistice specifice, în care activitățile economice susțin prioritar realizarea produsului turisticSe folosește în art. 357Anexa nr. 1 · pag. 178
Streașină: delimitare inferioară a suprafeței unui versant, aflată la cota cea mai mică a versantului La nivelul acesteia se produce deversarea/scurgerea apelor pluviale cu scurgere liberă sau cu preluare și dirijare prin jgheab.Se folosește în art. 294Anexa nr. 1 · pag. 178
Subsol: nivel al construcției având pardoseala situată sub nivelul terenului, respectiv al carosabilului înconjurător, cu mai mult de jumătate din înălțimea lui liberă În măsura în care construcția nu este bordată de o circulație carosabilă, cota pardoselii se va raporta la cota terenului amenajat cea mai joasă, a conturului exterior al nivelului. Subsolul poate fi și parțial. Subsolul este inclus în numărul de niveluri subterane ale construcției. Subsolul poate fi utilizat pentru: 1. funcțiuni socioculturale sau comerciale, funcțiuni de depozitare, caz în care ariile desfășurate aferente sunt luate în calculul CUT; 2. garaje, inclusiv spații manevră și rampe acces, caz în care ariile desfășurate aferente nu sunt luate în calculul CUT; 3. spații tehnice, caz în care suprafața desfășurată nu este luată în calculul CUT; 4. în cazul în care spațiile tehnice sau cele utilizate pentru gararea autovehiculelor devin utilizabile pentru funcțiuni admise la nivelul subsolului, aceasta se face numai în urma obținerii unei autorizații de construire pentru refuncționalizare, suprafața desfășurată fiind considerată în calculul CUT, iar pentru noile funcțiuni trebuind să fie îndeplinite toate condițiile normate.Se folosește în art. 8, art. 37, art. 174, art. 175, art. 294Anexa nr. 1 · pag. 178
Subsoluri tehnice (sau canale tehnice): subsolurile cu înălțime redusă, folosite numai pentru rețelele de instalații, accesibile sau nu de la nivelul parterului, sunt considerate subsoluri tehnice sau canale tehniceAnexa nr. 1 · pag. 179
Supantă: planșeu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi față de încăperea în care este dispus Constituie nivel supanta a cărei arie este mai mare decât 40% din cea a încăperii în care se află. Supanta se ia în calcul la stabilirea CUT și nu se ia în calcul la stabilirea regimului de înălțime.Anexa nr. 1 · pag. 179
Suprafața construită desfășurată: suprafața construită desfășurată reprezintă suma suprafețelor desfășurate ale tuturor nivelurilor măsurată la exteriorul închiderilor de fațadă, cu excepția suprafețelor celor care nu se iau în calculul CUTSe folosește în art. 301Anexa nr. 1 · pag. 179
Sustenabilitate: calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, respectiv fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare cu resursele pe care acestea le vor avea la dispoziție la un moment datSe folosește în art. 370, art. 403, art. 404, art. 442, art. 483, art. 485, art. 486, art. 494, art. 499, art. 536 și în încă 2Anexa nr. 1 · pag. 179

T

Tema de proiectare: document care exprimă intențiile investiționale și nevoile funcționale ale dezvoltatorului sau beneficiarului investiției, evidențiate în nota de fundamentare, determinând concepția de realizare a obiectivului de investiții, în funcție de condiționările tehnice, urbanistice generale ale amplasamentului, de protecție a mediului natural și a patrimoniului cultural sau alte condiționări specifice obiectivului de investițiiSe folosește în art. 118, art. 125, art. 170, art. 329, art. 346, art. 422, art. 423, art. 425, art. 434, art. 489 și în încă 7Anexa nr. 1 · pag. 179
Terasă circulabilă/necirculabilă: terasele sunt suprafețe orizontale, aflate în contact direct cu exteriorul, care închid o clădire la partea sa superioară, asigurând protecția la apă și posibilitatea de evacuare controlată a acesteia, precum și izolare termică pentru conservarea energiei Terasele pot fi circulabile, atunci când se pot amenaja spații pietonale, cu finisaje de pardoseală adecvate care să protejeze și să ascundă vederii straturile de izolație, asigurându-se și accesul publicului la acestea. Terasele necirculabile nu sunt prevăzute cu finisajele necesare acestei funcții și nu permit accesul publicului, ci numai accesul ocazional pentru intervenții.Anexa nr. 1 · pag. 179
Teritoriu administrativ: suprafața delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a teritoriului: național, județean și al unităților administrativ-teritoriale, respectiv municipiu, oraș, comunăSe folosește în art. 11Anexa nr. 1 · pag. 179
Teritoriu extravilan: teritoriile extravilane sunt terenurile cuprinse în afara limitei teritoriilor intravilane, stabilite prin intermediul planurilor urbanistice generaleAnexa nr. 1 · pag. 179
Teritoriu intravilan: suprafața construită și amenajată a localităților ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin Planul urbanistic general aprobat și în cadrul cărora se poate autoriza execuția de construcții și amenajăriAnexa nr. 1 · pag. 179
Țărmul: zona dintre linia de coastă și linia de țărmSe folosește în art. 357Anexa nr. 1 · pag. 179

U

Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice foarte mari: unitate administrativ-teritorială care a obținut peste 25,00 de puncte din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specialăAnexa nr. 1 · pag. 179
Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice mari: unitate administrativ-teritorială care a obținut între 14,00 și 24,99 puncte din maximul de 50 de puncte atribuite resurselor turistice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specialăAnexa nr. 1 · pag. 179
Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice mari și foarte mari care are probleme ale infrastructurii specific turistice: unitate administrativ-teritorială care a obținut între 0,00 și 0,08 puncte din maximul de 20 de puncte atribuite infrastructurii specific turistice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specialăAnexa nr. 1 · pag. 179
Unitate administrativ-teritorială cu resurse naturale și antropice mari și foarte mari care are probleme ale infrastructurii tehnice: unitate administrativ-teritorială care a obținut între 0,00 și 11,00 puncte din maximul de 30 de puncte atribuite infrastructurii tehnice, conform metodologiei de calcul reglementate prin lege specialăAnexa nr. 1 · pag. 179
Unitate teritorială de referință: subdiviziune urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale, caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă UTR se delimitează, după caz, în funcție de relief și peisaj cu caracteristici similare, evoluție istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar și mod de construire omogen, folosințe de aceeași natură a terenurilor și construcțiilor, regim juridic al imobilelor similar.Se folosește în art. 46, art. 48, art. 50, art. 66, art. 68, art. 74, art. 78, art. 253Anexa nr. 1 · pag. 179

V

Vârf de coamă: punctul superior al intersecției a două sau mai multe suprafețe versant sau punctul care formează cota cea mai mare a versanților generatoriAnexa nr. 1 · pag. 179

Z

Zona construită protejată: zona construită, delimitată geografic și/sau topografic, care cuprinde valori de patrimoniu construit, construcții cu valoare de monumente, clădiri cu valoare arhitecturală și clădiri obișnuite, dar care împreună creează o zonă omogenă, sunt declarate ca atare și reglementate prin documentații de urbanism, pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare și valorificare a valorilor culturaleSe folosește în art. 49, art. 249, art. 361Anexa nr. 1 · pag. 180
Zona de protecție a infrastructurii feroviare publice: astfel cum este definită la alin. (4) al art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 89/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioareAnexa nr. 1 · pag. 180
Zona de protecție a monumentului istoric: zona delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcție de trama stradală, relief și caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată și punerea în valoare a monumentului istoric și a cadrului său construit sau naturalAnexa nr. 1 · pag. 180
Zona de protecție și zona de siguranță a drumurilor: astfel cum sunt definite în Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, aprobată prin Legea nr. 82/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioareAnexa nr. 1 · pag. 180
Zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice: astfel cum este definită la alin. (2) al art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 89/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioareAnexa nr. 1 · pag. 180
Zona de siguranță maritimă și zona de siguranță a căilor navigabile interioare: astfel cum sunt definite la art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 528/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioareAnexa nr. 1 · pag. 180
Zona de siguranță și zona de protecție a canalelor navigabile: astfel cum sunt definite la art. 6 și 7 din Ordonanța Guvernului nr. 79/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2002, cu modificările și completările ulterioareAnexa nr. 1 · pag. 180
Zona supusă servituților aeronautice: zonele aferente aerodromurilor civile certificate, aerodromurilor militare sau echipamentelor serviciilor de navigație aeriană, aflate sub incidența servituților aeronauticeAnexa nr. 1 · pag. 180
Zonă de protecție: suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu cultural imobil, patrimoniu arheologic sau patrimoniu natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor fronturi la apă, elemente de infrastructură și în care se instituie limite legale ale dreptului de proprietate și limite și interdicții de urbanism pentru păstrarea și valorificarea acestor resurse și bunuri de patrimoniu și a cadrului natural aferent Zonele de protecție sunt stabilite prin acte normative specifice, precum și prin documentații de amenajare a teritoriului sau urbanism.Se folosește în art. 34, art. 64, art. 160, art. 165, art. 171, art. 175, art. 192, art. 201, art. 202, art. 213 și în încă 5Anexa nr. 1 · pag. 180
Zonă de protecție a zonelor cu destinație specială: suprafețele de teren delimitate în teritoriul administrativ, generate de imobile cu funcțiuni speciale sau de construcții cu caracter special aparținând instituțiilor din SNAOPSN, în cadrul cărora sunt instituite de către SNAOPSN restricții, servituți de urbanism și/sau limite legale ale dreptului de proprietate privată în vederea desfășurării în condiții optime a activităților specifice apărării, ordinii publice și securității naționale Zonele de protecție sunt stabilite prin acte normative specifice, prin documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism, precum și, până la actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului sau urbanism, prin documente administrative comunicate autorităților administrației publice locale de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.Anexa nr. 1 · pag. 180
Zonă de risc antropic: areal delimitat geografic în care intensitatea mărimilor ce caracterizează riscurile tehnologice, industriale, riscul de poluare, riscurile sanitare și riscul de atac terorist are probabilități de depășire ridicate, conducând în mod obligatoriu la pagube materiale și/sau pierderi de vieți omeneștiSe folosește în art. 158, art. 160, art. 173Anexa nr. 1 · pag. 180
Zonă de risc natural: areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potențial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populația, activitățile umane, mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umaneSe folosește în art. 158, art. 160, art. 173Anexa nr. 1 · pag. 180
Zonă funcțională: parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare Zona funcțională poate rezulta din mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă.Se folosește în art. 91, art. 134, art. 135, art. 160, art. 162, art. 164Anexa nr. 1 · pag. 180
Zonă periurbană: arealul situat în jurul unui oraș, asupra căruia acesta exercită o puternică influență și de care este legat, prin deplasarea populației și activitățile economiceAnexa nr. 1 · pag. 180
Zone cu destinație specială: zone evidențiate în documentațiile de urbanism aprobate potrivit legii cu simbolul DS, aflate în proprietatea/administrarea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționaleSe folosește în art. 34, art. 46, art. 170, art. 180, art. 181, art. 256, art. 346Anexa nr. 1 · pag. 180
Zone protejate: zonele naturale sau construite, delimitate geografic și/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural și/sau cultural și sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniuSe folosește în art. 26, art. 46, art. 55, art. 62, art. 63, art. 66, art. 77, art. 82, art. 94, art. 104 și în încă 30Anexa nr. 1 · pag. 180
Zonele cu dinamică urbană accentuată: zonele cu dinamică urbană accentuată se referă la acele teritorii caracterizate prin dezvoltare rapidă, incluzând creșteri semnificative ale populației, concentrări urbane puternice, investiții substanțiale în infrastructură și construcții, precum și o reînnoire accelerată a fondului construitAnexa nr. 1 · pag. 180