Ce a clarificat ministerul

Pe legea în vigoare la data înregistrării — Legea nr. 50/1991, Legea nr. 350/2001 și normele lor —, indiferent de obiectul cererii și de faza în care e procedura, pe formularele vechi, cu o notă care spune temeiul: art. 582 din cod.

Cererile înregistrate din 25 august 2026 se depun pe formularele noi și invocă codul, chiar dacă actul de bază — certificatul de urbanism sau avizul — a fost emis pe legea veche. Analiza pe fond rămâne pe legea aplicabilă procedurii, tot cu trimitere la art. 582.

Prelungirea se cere pe formularul nou, distinct, și se operează prin scriere pe certificatul sau pe autorizația emisă, în câmpurile de pe actul original.

Cererile vechi se rezolvă pe formularele vechi, cu nota de temei. Cererile noi merg pe formularele din Ordinul nr. 975/2026 și, pentru documentațiile de urbanism, pe anexa nr. 6 la Ordinul nr. 1.022/2026 — chiar dacă procedura a pornit pe legea veche.

Ministerul scrie că actele emise pe cererile vechi și cele subsecvente unor certificate de urbanism emise pe legea veche vor fi necesare încă cel puțin doi-patru ani.

Prin dispoziție de primar, adică pe mecanismul din cod, dacă documentația respectă Legea nr. 169/2026, e completă și întrunește condițiile de promovare — indiferent dacă a fost analizată în comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism înainte de 25 august 2026 și indiferent de caracterul ei.

Excepție fac documentațiile pentru care competența de aprobare e exclusiv a președintelui consiliului județean.

Pentru documentațiile de urbanism inițiate de persoane private, data inițierii e data emiterii certificatului de urbanism — actul din care solicitantul află că are de pornit procedura de modificare sau de detaliere a reglementărilor în vigoare la data cererii.

Rămân în funcție. Ministerul trimite la art. 465^1 din Codul administrativ: când se schimbă condițiile de ocupare a unei funcții publice, ele se consideră îndeplinite de funcționarii care le îndeplineau la data ocupării, iar aceștia au 36 de luni ca să facă demersurile pentru noile cerințe.

Nu se întrerupe emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor și nu se fac demersuri de reconfirmare. Cine nu îndeplinește noile cerințe urmează cursurile de specializare prevăzute de lege, în termenul din Codul administrativ.

Nu. Ministerul spune că dreptul de semnătură nu e o condiție pentru ocuparea sau exercitarea funcției de arhitect-șef și cere distincția între activitatea curentă a funcționarului public și situația în care el întocmește efectiv documentații tehnice de specialitate.

Codul permite — nu impune — ca anumite planuri, proiecte de urbanism de interes public sau proiecte de arhitectură pentru instituția angajatoare să fie elaborate direct de specialiștii din administrație, fără procedură de achiziție publică.

Nu. Valoarea POT dintr-un PUG sau PUZ a fost stabilită, avizată și aprobată după definiția și regulile de calcul de la data aprobării documentației. Aplicarea unei definiții ulterioare, care adaugă în calcul categorii noi de suprafețe, ar schimba înțelesul unei reglementări în vigoare fără ca actul care a instituit-o să fie modificat — și ar micșora, în fapt, edificabilul.

Ministerul scrie mai departe că intenția legiuitorului nu a fost de a modifica definiția, ci de a clarifica ce se exclude din calcul, iar formularea din cod e o eroare materială apărută la procesarea amendamentelor, aflată acum în procedură de rectificare potrivit Legii nr. 24/2000.

Prelungirea duratei de execuție se cere o singură dată, pentru cel mult 12 luni, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de expirare și cu taxa prevăzută de lege — pe formularul din Ordinul nr. 975/2026, iar prelungirea se scrie pe autorizația emisă anterior.

Dacă lucrările nu s-au terminat în termen, se cere o autorizație nouă în condițiile art. 310 alin. (7), fără certificat de urbanism nou și fără avize noi. Pentru modificarea de temă se cere o autorizație de modificare, potrivit art. 293.

În ambele cazuri cererea se depune pe formularul nou, iar analiza pe fond rămâne pe legea aplicabilă procedurii, cu trimitere la art. 582.

Lista solicitărilor de inițiere se publică pe site-ul primăriei sau al consiliului județean, iar autoritatea poate corela inițiativele private cu programele și proiectele de interes public.

Ministerul citește alineatele următoare ca temei pentru a stabili justificat momentul oportun al inițierii, după o grilă de prioritizare raportată la beneficiul public, stabilită prin planurile de acțiune din studiile de oportunitate.

La alipirea imobilelor din intravilan e necesar în toate situațiile, iar alipirea se face numai între imobile învecinate. Pentru dezmembrare și comasare e necesar peste tot, în afară de extravilan.

În extravilan nu e necesar când operațiunea nu urmărește realizarea unor lucrări de construcții; în actul de alipire sau dezlipire ori într-o declarație separată, proprietarul menționează asta pe propria răspundere.

La preapartamentare și apartamentare nu e necesar, fiindcă documentația se sprijină pe certificatul de atestare a edificării. La reapartamentare și subapartamentare făcute prin lucrări care nu cer autorizație, e necesar. La dezmembrarea terenului unui condominiu nu e necesar dacă operațiunea se încadrează în condițiile din autorizație și din documentația de urbanism care a stat la baza ei; altfel, da.

Certificatele de urbanism emise înainte de cod rămân valabile, de orice tip ar fi.

Divizarea în două loturi e dezlipire cadastrală, însoțită în practică de certificat de urbanism pentru operațiuni cadastrale și de un plan de parcelare întocmit de arhitect.

Parcelarea în trei până la douăsprezece loturi pentru locuințe individuale merge pe PUD, o singură dată pe același teren, dacă loturile au acces la un drum existent sau reglementat, racordare la rețele, acces la servicii publice și respectă dimensiunile și forma din regulamentul aprobat. Peste douăsprezece loturi, sau pentru orice altă funcțiune, drumul e PUZ.

Ministerul explică și de ce: codul a separat operațiunea cadastrală de operațiunea urbanistică, pentru că în practică dezmembrarea era citită drept parcelare și invers.

Dosarul cerea o expertiză urbanistică, făcută de un expert extrajudiciar, care să arate că lucrarea respectă întocmai reglementările urbanistice, plus expertize tehnice pe fiecare cerință fundamentală de calitate.

Dacă expertiza urbanistică arată că reglementările nu sunt respectate integral, construcția trebuie adusă la ele. Autoritatea poate emite certificatul de atestare sau poate cere pornirea regularizării; procedura începe cu un certificat de urbanism, deci se face pe Legea nr. 169/2026.

Ministerul adaugă că un plan urbanistic zonal nu putea și nu poate legitima construirea ilegală, nici pe legea veche, nici pe cod.

Rămâne intabularea din Legea nr. 7/1996, în baza certificatului de atestare fiscală, fără certificat de atestare a edificării.

Construcțiile pentru care s-a eliberat certificat de atestare a edificării în temeiul art. 37 alin. (6) teza finală din Legea nr. 50/1991, înainte de cod, se pot înscrie în cartea funciară cu acel certificat.

Cererile formulate din 25 august 2026 urmează autorizația de regularizare de la art. 301, atât când condițiile impun desființarea, cât și la modificările parțiale, care se încheie cu proces-verbal de recepție și certificat de edificare.

Ministerul spune că enumerarea nu e limitativă și că o citire sistemică, prin Codul civil, duce la includerea superficiei — drept reglementat tocmai pentru a construi pe terenul altuia.

Textul ar trebui citit, scrie ministerul, astfel încât să cuprindă drepturile obținute de la proprietar care permit firesc construirea, delimitate de drepturile clasice de folosință, ca uzul sau abitația, care nu au fost create pentru a construi.

Acordul sau autorizația administratorului drumului, nu autorizație de construire. Se emite de autoritatea locală competentă, pe cererea beneficiarului.

Condiționarea din art. 267 alin. (1) — branșamentul aprobat odată cu autorizația imobilului — privește construcțiile care se autorizează acum, ca să nu rămână terminate și fără utilități. Pentru construcțiile existente nu se aplică.

Branșarea în limitele proprietății private se face fără nicio formalitate.